EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII de Lucian Blaga I.Preliminarii Blaga evoluează ca stare se spirit şi ca atitudine poetică. Primul volum, din 1919, Poemele luminii, are ca motiv central lumina. Conotaţiile sunt diverse: iubire, viaţă, cunoaştere, stihie generatoare a Universului. Volumul este scris în spirit expresionist. …
Citeste mai mult »Limba si lit. romana
Realitate si fictiune
REALITATE SI FICTIUNE Într-o carte, sugestiv numită Adevărul minciunilor, Mario Vargas Llosa numeşte nemulţumirea născută de propria soartă origine a ficţiunii. Într-un lanţ logic firesc, nimeni nu citeşte ficţiuni pentru a regăsi în ele contingentul, nu arareori împovărător, ci pentru a pătrunde în alte lumi. Cu toate acestea, nu se …
Citeste mai mult »Floare albastra – Comentariu
FLOARE ALBASTRĂ de Mihai Eminescu Poetul care a conferit accente europene romantismului românesc, prin formaţia sa culturală axată pe o foarte bună cunoaştere a literaturii şi filozofiei germane şi hinduse este Mihai Eminescu. Natura şi iubirea, principalele repere tematice eminesciene, apar mai mult ca absenţă decât ca prezenţă materială …
Citeste mai mult »Dacia literara reflectata in nuvela lui Negruzzi
Ideologia Daciei literare reflectata in nuvela lui Negruzzi Alexandru Lapusneanul IDEOLOGIA DACIEI LITERARE REFLECTATĂ ÎN NUVELA LUI NEGRUZZI Literatura paşoptistă acoperă, ca denumire, o realitate socială, culturală şi literară fixată între finele deceniului al treilea al secolului XIX şi finele deceniului al şaselea. Operele sciitorilor paşoptişti se apropie tot mai …
Citeste mai mult »Incipit şi final în Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult publicat în revista “Convorbiri literare” la 1 septembrie 1877. Povestea lui Harap-Alb este însăşi sinteza basmului românesc. Toată filozofia noastră populară, între fatalitatea răului şi ideala căutare a binelui se lămureşte în încercările grele ale fiului de împărat, robit diavolului …
Citeste mai mult »Relatia dintre Incipit şi final în Moara cu noroc
Publicată în anul 1880, nuvela Moara cu noroc a făcut de la început o impresie stranie mentorului Junimii, care nota: “o foarte curioasă şi interesantă novelă a lui Slavici”. Receptări critice ulterioare au integrat-o în trei categorii tipologice distincte, în funcţie de preeminenţa unei teme: nuvelă socială – dezumanizarea provocată …
Citeste mai mult »