Constitutiile din Romania Primele Constituţii ale statului modern român au fost precedate de acte cu caracter constitutional: – declaraţii de principii („Cererile norodului românesc” redactate în 1821, în timpul revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu): – declaraţii de drepturi („Proclamaţia de la Islaz”, ca de altfel şi celelalte programe revoluţionare paşoptiste); – …
Citeste mai mult »Materiale Bacalaureat
Secolul XX – între democraţie şi totalitarism
Secolul XX-între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa Înfruntarea dintre democraţie şi totalitarism este una dintre caracteristicile secolului al XX-lea. Trăsăturile regimului democratic: – separarea puterilor în stat; – respectarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţeneşti, – egalitatea în faţa legii; – suveranitatea poporului; …
Citeste mai mult »Teoria imigraţionistă, teoria roesieriană
Citeste aici: Teoria autohtonista | Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor Teoria Imigrationista Teoria imigraţionistă a fost sistematizată în sec. al XIX-lea de austriacul Robert Roesler şi a fost precedată de alte contestări ale originii şi vechimii poporului şi a limbii române, care au aparţinut următorilor: Sasul Franz loseph Sulzer, care scrie …
Citeste mai mult »Teoria autohtonistă
Teoria autohtonistă subliniază originea latină şi vechimea românilor pe aceste meleaguri şi a fost susţinută atât de istoriografia românească, cât şi de cea străină. Primii autori care au susţinut-o au fost cei străini (ca de altfel cei care au combătut-o ulterior). Bizantinii au fost interesaţi de zona nord-dunăreană în contextul …
Citeste mai mult »Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
POPOARE ŞI SPATII ISTORICE 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor Romanitatea românilor reprezintă un element esenţial al identităţii lingvistice şi culturale a poporului român. Astfel, românii sunt un popor romanic (neolatin), al cărui proces de formare (etnogeneză) a cunoscut trei etape: existenţa civilizaţiei geto-dacice, supusă cuceririi romane, în urma …
Citeste mai mult »Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII de Lucian Blaga I.Preliminarii Blaga evoluează ca stare se spirit şi ca atitudine poetică. Primul volum, din 1919, Poemele luminii, are ca motiv central lumina. Conotaţiile sunt diverse: iubire, viaţă, cunoaştere, stihie generatoare a Universului. Volumul este scris în spirit expresionist. …
Citeste mai mult »Realitate si fictiune
REALITATE SI FICTIUNE Într-o carte, sugestiv numită Adevărul minciunilor, Mario Vargas Llosa numeşte nemulţumirea născută de propria soartă origine a ficţiunii. Într-un lanţ logic firesc, nimeni nu citeşte ficţiuni pentru a regăsi în ele contingentul, nu arareori împovărător, ci pentru a pătrunde în alte lumi. Cu toate acestea, nu se …
Citeste mai mult »Floare albastra – Comentariu
FLOARE ALBASTRĂ de Mihai Eminescu Poetul care a conferit accente europene romantismului românesc, prin formaţia sa culturală axată pe o foarte bună cunoaştere a literaturii şi filozofiei germane şi hinduse este Mihai Eminescu. Natura şi iubirea, principalele repere tematice eminesciene, apar mai mult ca absenţă decât ca prezenţă materială …
Citeste mai mult »Dacia literara reflectata in nuvela lui Negruzzi
Ideologia Daciei literare reflectata in nuvela lui Negruzzi Alexandru Lapusneanul IDEOLOGIA DACIEI LITERARE REFLECTATĂ ÎN NUVELA LUI NEGRUZZI Literatura paşoptistă acoperă, ca denumire, o realitate socială, culturală şi literară fixată între finele deceniului al treilea al secolului XIX şi finele deceniului al şaselea. Operele sciitorilor paşoptişti se apropie tot mai …
Citeste mai mult »Incipit şi final în Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult publicat în revista “Convorbiri literare” la 1 septembrie 1877. Povestea lui Harap-Alb este însăşi sinteza basmului românesc. Toată filozofia noastră populară, între fatalitatea răului şi ideala căutare a binelui se lămureşte în încercările grele ale fiului de împărat, robit diavolului …
Citeste mai mult »