Ariciul
De Ionatan Bărbulescu
( Ionatan Bărbulescu a castigat locul pentru cea mai buna compunere in data de 19.02.2018, motivul pentru care a fost postat acest articol!)
Departe, departe, într-o pădure deasă și întunecoasă, sub cel mai bătrân copac, își avea căsuța un arici pe nume Țepănici. El era tare necăjit. Nu avea niciun prieten.
Toate animalele din pădure îl evitau pentru că le era frică de el și de țepii lui. Toată ziulica era singurel: și la vânătoarea de melci, și la culesul de ciuperci. La fotbal nu-l invitau pentru că în loc să intre mingea în poartă, aceasta se agăța de țepii de pe spinarea lui.
În speranța de a-și găsi prieteni a pregătit de ziua lui o mare petrecere la el acasă. A trimis invitație la toate animalele pădurii și și-a aranjat căsuța până la cel mai mic detaliu: bomboane, ghirlande, confetti, bomboniere, pălării, fructe de pădure care mai de care.
A așteptat o oră-două și iată că nu venea nimeni. S-a decis să mănânce totuși din tort, așa că și-a pus o dorință și a suflat în lumânări. Dorința lui nu era alta decât să-și găsească un prieten.
Deodată un vânt puternic a scos toate baloanele, unul după altul pe fereastră. Țepănici a pornit în căutarea lor. Unul dintre baloane, dus de vânt s-a izbit direct în carapacea lui Sleepy, Țestoasa. Țepănici, văzându-l trist și singurel, l-a invitat la el acasă la o felie de tort. Sleepy a acceptat bucuros și i-a oferit o îmbrățișare.
Văzând că nu-l respinge, Țepănici și-a dat seama că dorința lui a fost ascultată și că astăzi a câștigat un prieten.