Spunem ca risipim timpul, dar de fapt ne risipim pe noi insine…

timpul-zboaraTrecerea timpuilui, maturizarea si apoi imbatranirea il determina pe om sa priveasca inapoi cu o usoara urma de melancolie. Privita retrospectiv, fiecare varsta are calitatile ei, pe care timpul le-a macinat iar trecutul le-a invaluit intr-o lumina calda, speciala… Tot ce ne-a ramas acum este parfumul romantic, usor trist al anilor care tocmai au trecut…

Unde să fug? Unde sa ma ascund? Mă hăituieşte tocmai propria mea vârstă…

Timpul trece rapid peste noi, fara sa ne dam seama si are prostul obicei de a fi ireversibil, ireparabil: “fugit irreparabile tempus”.

In copilarie, acesta se scurge cel mai repede. Traim intr-o lume a basmului si a legendei, intr-un refugiu al problemelor insolubile. Aceasta se termină în momentul în care lucrurile încetează să iti mai para uluitoare, atunci cînd lumea îți dă senzație de deja vu, când ești rodat de existență.

In adolescență, aspiram spre idealuri. Ne ghidăm comportamentul si personalitatea urmand un model anume, admiram diferiti oameni si incercam sa ne definim personalitatea in conformitate cu acestia. Dar cum ar fi sa ne transformam chiar noi intr-un exemplu pentru ceilalti?

La batranete….cred ca ar fi cazul sa ne bucuram de toate realizarile vietii. Pana la urma bătrâneţea este verdictul vieţii care tocmai a trecut pe langa noi..

In schimb noi ce facem? Prea preocupati sa visam, sa cautam, sa construim…uitam uneori sa observam paradisul in care traim. Abia dupa ce anii au trecut pe langa noi, admiram nostalgic paradisul din care am iesit. Astfel, o mare parte din timp ne este rapita, alta ne este sustrasa, alta pur si simplu se scurge.

Cu toate acestea, cea mai urata pierdere este aceea datorita neglijentei, a indiferentei… Si daca privim atent, ne dam seama ca cea mai mare parte a vietii noastre o pierdem facand exact ce nu trebuie.

Prin urmare, fiecare varsta are paradisul ei ,pe care nu-l apreciem decat dupa ce l-am depasit si pe care riscam sa il pierdem daca nu stim sa ne bucuram de el. Eugen Barbu zicea odata:Sunt un om programat, trebuie sa raspund pentru fiecare minut pe care l-am irosit si cred ca avea mare dreptate…

 

Daca atunci cand ai citit articolul, ai simtit o stare de melancolie si inca esti tanar, inseamna ca ai ceva de schimbat in viata ta. 

 

Despre Andreea Casota

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *