“…in gura lui Natafleata “, parca asa suna replica asta! Cu totii o stim, puţini o cunosc si din pacate, mai nimeni nu o recunoaste. Sa fim sinceri acum.. rolul asta al lui Nătăfleaţă l-am jucat si noi, si tu, si voi, pe rand, si poate nu numai o data.
Nu pot intelege de unde atractia asta nemaivazuta pentru lucrurile simple.. cele facute cu atata (!) usurinta, fara niciun pic de efort. Fara nicio picatura de sudoare pe frunte. Fara ganduri potrivnice.. Nu om fi toti genii sa asteptam sa ne pice marul in cap si sa avem o sclipire de moment, ca mai apoi sa revolutionam lumea. Respect Newton, iar in ceea ce priveste generatiile viitoare..
Suntem toti oameni si de la natura ne-a fost dat sa fim unele dintre cele mai complexe fiinte “apogeul creatiei”, un simbol. Insa fara sa intru prea mult in detalii, spun doar ca lumea se asteapta ca totul sa fie simplu. SIMPLU. Nu ati citit gresit si nu e nici o eroare de redactare.
Si aici ar trebui sa facem diferenta intre oamenii simpli, modesti. Care prin cultura lor au un cuvant de spus mai puternic decat oricare alt strigat mut…al celor care afirma cu varf si indesat ca toti ceilalti sunt asaaa de complicati, iar ei nu isi mai pot vedea nici varful de la pantofi de atata simplitate. Mergeti ganditori pe aceeasi strada, dar nu intalniti aceleasi chipuri. Asteptam..ce asteptam? Sa pice para… norocu’ nostru ca suntem romani.
Ceea ce descoperim abia dupa, e ca exact incercarile la care suntem supusi in lupta noastra sunt exact cele care dau farmec reusitelor noastre. Mai devreme sau mai tarziu. Si ca ele ne transforma in oamenii primei categorii. Ei nu vorbesc despre succesele lor, ci succesele lor vorbesc despre ei, de la sine.
Acum spune-mi.. de cate ori nu ai lasat pe “mai tarziu” problema aia de la serviciu pe care toti colegii tai au pasat-o unul altuia pana a ajuns la tine? Si tu iti asteptai randul sa faci fix acelasi lucru. Ca de, poate nu o mai fi nevoie, pana la urma. Sa calculezi cat de repede se goleste paharul de bere (juice-no alcohol for drivers) parea mult,mult mai simplu. Ca doar barul era peste drum si gasca tocmai ce incepea sa se stranga.
Sa faca un pas in fata cei care au avut o satisfactie de pe urma asta. (si nu, distractia si traitul momentului nu intra in categoria asta)
Da? Asa ma gandeam si eu… Poate ca asta iti da de gandit. Cumva.
Jobul tau nu te reprezinta, dar e al naibii de simplu.
Si plictisitor.
Si ai si program flexibil.. si un sef cuminte. Si prime. Si concediu cam atat cat ai nevoie.
Insa nu poti numi acasa un camin, iar iarna asta pare mai rece decat altele. Nu-ti mai ies nici calculele, mai nou, iti da cu minus. Si nu cred sa fie de la temperatura scazuta de afara.
Un drum drept devine monoton cu timpul. Si sa nu ma contrazici, caci timpul trece, oricum ai da-o. Te-ai gandit vreodata sa incerci ceva putin altfel? Cred ca tu ii zici “complicat”.. zau daca te inteleg!! Nu-i mai trimite mesaje pe Facebook, probabil s-a luat curentul. Urca-te in masina si uita cat de lung e drumul pana la ea. Fii sigur ca nivelul de adrenalina va fi pe masura codului portocaliu de care ziceau cei de la TV.Dar nu te mai gandi la asta acum ! Bate-i la usa! O sa vezi ca iarna asta nu mai e atat de rece..in bratele cui trebuie.
Acum o sa vezi ca a meritat. O sa privesti cu alti ochi iarna si poate chiar o sa te hotarasti sa-ti schimbi si jobul( si o sa vrei mai multe zile de concediu)… si unele puncte de vedere.
Nu te gandi prea mult asupra faptului. In viata, adevarurile sunt simplu. Tu doar ia-le ca atare.
